Duminică

Cum ziceam, ideea cu regimul m-a lovit luni, dar am citit într-o revistă de femei că nu trebe să-ți iei organismul prin surprindere, ci să-i lași un timp de pregătire, altminteri efectul este pe dos.

Așa că m-am pregătit temeinic mental câteva zile și când m-am decis că a sosit Ziua 0 de regim, m-am întâlnit cu tanti Crina de la scara 2. Făcuse colivă și-i ducea coanei Pușa de la scara 3, care vasăzică era duminică. Am stat cu ea de vorbă un minut și am aflat că e păcat să nu te bucuri de darul mâncării duminica, așa că am amânat o zi Ziua 0.

Pentru că tot nu puteam să mă bucur de binefacerile regimului, m-am gândit că mă pot bucura de sarmalele doamnei Florentina.

Doamna Florentina nu ținea minte realitatea noastră, o avea pe-a ei personală. Ca s-o activez, treceam pe la ușa ei și îi cântam 3-4 versuri din “Steaua sus răsare”, apoi plecam. Când veneam de la serviciu băteam la ea la ușă și primeam sarmale și cozonac. Săraca femeie credea că e Crăciunul și toată lumea era fericită: ea, că așa zicea Biblia despre ăi săraci cu duhul, iar eu că păpam iar sarmale așa de bune că se topeau pe limbă.

Pentru că era ziua premergătoare Zilei 0, am băgat vreo 15 sarmale, așa, să fie primit. Apoi, ca să n-o supăr pe nevastă-mea, am făcut mici cu cartofi prăjiți.

Am mâncat ca porcu’ de Amazon, iar noaptea m-am zvârcolit ca lipitoarea-n sare.

Așa am aflat prima regulă a regimului de slăbire: nu amesteci mici cu sarmale și cu cozonaci!

Regula a doua n-a fost prea departe: dacă ești suficient de prost încât să le amesteci, atunci lasă în pula mea deoparte cartofii prăjiți!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s