Sâmbătă

Mergeam cu nevastă-mea prin oraș și am constatat că topirea zăpezii a adus și concursul de orientare printre căcații de câine. Încercam, totodată să port și o conversație cu ea afară de ”vezi la ăla, ai grijă, vino-ncoa, mamă ce l-ai ratat”.

– Ai grijă, vezi că ăla e de bou! o fac atentă în ultima secundă.

Se oprește o clipă și privește uriașa fecală cu circumspecție.

– Crede-mă, am destui la serviciu, am continuat, trăgând-o către mine.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s